Era un omu
tuttu cori, ca uffriva vinu e pani,
ma 'ppi curpa d'un curnutu lu
chiamaru "Cani Cani"
Un gnornu un vili carritteri vinu e ciascu ci rubbò,
e iddu,
jennucci d'arreri accussi ci banniò:
"Cani, cani mi rubbasti chiddu ciascu chinu di vinu,
ca ju a siti ci
livava a carchi poviru mischinu.
Cani cani voli diri, omu vili e senza cori,
jo ci fici nu piaciri
iddu inveci mi rubbo!!"
Perciò, pensu e dicu, amici sutta
sutta, in cunfidenza,
ca 'nto nostru munnu nun c'è mai ricunuscenza... |

Nonno Peppino |
|
|
|